tati știe
Cămașă albă cu broderie roșie tradițională, pe un umeraș

Puericultură & Jucării

Costum popular pentru copii de 1 Decembrie și Ziua Iei: piese, mărime, îngrijire

· 6 min citire · de Elena Sezonier16 surse

Un costum popular pentru copii apare de obicei pe lista de pregătiri de două ori pe an: la serbările de 1 Decembrie și de iarnă și la Ziua Iei, pe 24 iunie. Mai jos găsești piesele de bază pentru fete și pentru băieți, ce înseamnă fiecare denumire, cum alegi mărimea ca cel mic să stea comod și cum speli și păstrezi hainele, mai ales pe cele vechi.

  • 1 Decembrie, Ziua Națională a României. A fost stabilită prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990 și amintește de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918, care a adoptat rezoluția Unirii.
  • Serbările școlare, mai ales cele de iarnă, cu colinde și dansuri populare.
  • Ziua Iei, 24 iunie. Ziua Universală a Iei a pornit în 2013, la inițiativa comunității online „La Blouse Roumaine”, și coincide cu sărbătoarea Sânzienelor. Din 2022, ziua de 24 iunie este, prin Legea nr. 184/2022, „Ziua Iei”.

Tot în 2022, arta cămășii cu altiță a fost înscrisă de UNESCO pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, ca element comun României și Republicii Moldova.

Piesele costumului pentru fete

  • Ia este bluza costumului, din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic, cu cusături la gât, la piept și pe mâneci.
  • Altița este broderia colorată de pe umărul cămășii, cu motive care diferă de la o zonă la alta.
  • Poalele sunt fusta costumului sau partea de jos a cămășii lungi, peste care se poartă fota ori catrința.
  • Fota este o țesătură dreptunghiulară de lână, bogat ornamentată, care se petrece în jurul corpului sau se poartă din două bucăți, una în față și una în spate.
  • Catrința are același rol: o bucată dreptunghiulară de stofă, adesea cu alesături sau paiete, purtată ca fustă sau ca șorț.
  • Brâul este cingătoarea lată, țesută. Peste catrință, femeile se încing și cu un brâneț, o cingătoare îngustă și lungă.
  • Pe cap se poate purta o basma, o bucată de pânză sau de mătase care acoperă capul. Marama, un văl lung și subțire, era purtată tradițional de femeile căsătorite.
Femeie în costum popular românesc, cu ie albă, brâu roșu și fotă, în fața unei case tradiționale cu prispă
Foto: Magnific

Piesele costumului pentru băieți

  • Cămașa este din pânză de in, de bumbac sau de borangic, la fel ca ia.
  • Ițarii sunt pantalonii lungi și strâmți, încrețiți pe picior, din bumbac sau din lână.
  • Cioarecii sunt pantalonii strânși pe picior, din pănură sau din dimie, adesea împodobiți cu găitane. Sunt mai groși, purtați mai ales iarna.
  • Brâul ține cămașa strânsă în talie.
  • Pieptarul este o vestă fără mâneci, adesea un cojocel scurt din blană de oaie, ornamentat. Bundița este un cojocel scurt din piele de miel, brodat, specific zonelor din nordul țării.
  • Opincile sunt încălțămintea tradițională, dintr-o bucată de piele strânsă pe picior cu nojițe.
  • Căciula sau pălăria completează costumul.

Iță sau ițari?

Cele două cuvinte se confundă des. Ițele sunt o parte a războiului de țesut: firele cu ochiuri prin care trec firele de urzeală. De aici vine și expresia „a încurca ițele”. Ițarii sunt pantalonii din costumul bărbătesc. Denumirea lor vine chiar de la „iță”, dar nu e același obiect.

Definițiile de mai sus urmează Dicționarul explicativ al limbii române. Dacă școala cere o anumită piesă și nu ești sigur ce înseamnă, verifică denumirea înainte de cumpărături.

Diferențe între regiuni

Nu există un singur costum popular românesc. Colecția Muzeului Național al Țăranului Român cuprinde costume din Moldova, Muntenia, Dobrogea, Transilvania, Banat și Oltenia. Diferă croiul, culorile, motivele și chiar numele pieselor.

Un exemplu: piesa purtată peste poale are nume diferite de la o zonă la alta. Vechiul dicționar CADE notează denumiri ca petelcă și preg în Muntenia, vâlnic și zavelcă în Oltenia, catrință în Moldova, păstură și zadie în Transilvania.

Dacă familia are rădăcini într-o anumită zonă, întreabă bunicii ce se purta acolo. Poate există chiar o piesă păstrată în casă. Muzeele de etnografie din zonă sunt și ele un reper bun.

Copilul va sta pe scenă, va dansa și va aștepta pe culoare. Costumul trebuie să-l lase să se miște.

  • Ia sau cămașa se alege lejeră la umeri și la piept, ca să poată ridica brațele în horă.
  • Mânecile nu trebuie să acopere mâinile; o mânecă prea lungă se murdărește și încurcă.
  • Poalele și fota nu ating pământul. Copilul se poate împiedica pe scenă sau pe scări.
  • Brâul strânge cât să țină hainele, nu cât să apese pe burtă. Leagă-l dimineața, după micul dejun.
  • Încalță copilul cu ceva în care merge sigur. Opincile sau încălțămintea nouă se poartă puțin acasă înainte de serbare.

Straturi pentru serbările de iarnă

În decembrie, sălile de festivități sunt uneori reci, iar drumul până la școală e lung. Câteva soluții:

  • un maiou sau un tricou subțire, alb, sub ie sau cămașă;
  • ciorapi groși, albi sau de culoare închisă, sub poale;
  • cioareci în loc de ițari subțiri, pentru băieți;
  • pieptarul sau bundița, care țin de cald și fac parte din costum;
  • geaca și cizmele obișnuite pentru drum, schimbate abia la școală.

Pentru drumul prin zăpadă, vezi ghidul despre cizmele de zăpadă pentru copii.

Piese tradiționale, industriale sau imprimate

Pentru serbare găsești trei feluri de piese. Fiecare are rostul ei.

Mâini care brodează flori pe o pânză albă
Foto: Magnific
  • Piesele tradiționale sunt țesute și cusute de mână, după modele locale. Au valoare de patrimoniu, cer îngrijire atentă și se pot transmite de la un copil la altul.
  • Piesele industriale sunt cusute sau brodate la mașină, după modele inspirate din tradiție. Se spală mai ușor și sunt la îndemână pentru o vârstă la care copilul crește de la un an la altul.
  • Piesele imprimate au motivul tipărit pe material, nu cusut. Sunt simple de purtat, dar nu reproduc tehnica broderiei.

Poți combina: o ie veche din familie cu o fustă simplă sau o cămașă industrială cu un brâu țesut. Merită să-i explici copilului diferența dintre o broderie făcută de mână și una tipărită.

Îngrijirea și spălarea

Pentru piesele noi, urmează eticheta. Pentru cele vechi sau cusute de mână, fii prudent:

  • verifică dinainte, pe un colț ascuns, dacă firele colorate lasă culoare;
  • spală separat, de mână, cu apă rece sau călduță și detergent delicat;
  • nu freca broderia și nu stoarce piesa prin răsucire;
  • usucă întinsă, la umbră, nu în uscător și nu pe calorifer;
  • calcă pe dos, cu un prosop sub broderie.

Piesele groase, din blană sau din postav, nu se spală ca hainele obișnuite. Aerisește-le și periază-le. Pentru o piesă veche și valoroasă, cere sfatul unui muzeu de etnografie înainte de orice curățare.

Între serbări, păstrează costumul curat, uscat, într-un sac de bumbac, departe de lumina directă.

Întrebări frecvente

Ce piese sunt obligatorii la un costum popular pentru copii?

Pentru o serbare, de obicei ajung ia sau cămașa, poalele cu fota ori catrința pentru fete, pantalonii albi și brâul pentru băieți. Întreabă educatoarea sau învățătoarea ce cere programul.

Pot folosi o ie a bunicii pentru serbare?

Da, dacă materialul e rezistent și mărimea se potrivește. Ajustările se fac doar cu împunsături ușor de desfăcut, fără să tai piesa.

Ce încălțăminte se poartă cu costumul?

Tradițional, opinci. La școală merg și pantofi închiși la culoare, în care copilul merge sigur. Pe zăpadă, păstrează cizmele pentru drum.

Dacă te gândești la un cadou pentru sărbători, o ie sau o vestă pentru serbare se potrivește și pe lista din ghidul despre cadourile de Moș Nicolae și de Crăciun. Mai multe ghiduri găsești în categoria Puericultură & Jucării.

Ți-a fost util articolul? Apasă „Îmi place” sau trimite-l cuiva căruia i-ar folosi.

Surse

Imagini: Foto: Magnific; Foto: Magnific; Foto: Magnific; Video: Magnific

Mai multe din Puericultură & Jucării Vezi tot